Saptamana aceasta, am onorat invitatia lui Calin Ilie, Presedinte FIHR (Federatia Industriei Hoteliere din Romania), de a propune un plan de masuri pentru viitorul turismului romanesc. In ultima perioada am avut numeroase aparitii in presa, acordand interviuri fie despre contextul pandemiei si impactul sau asupra turismului, fie despre viitorul Travlocals.com.
Sper ca incet, incet vocea mea sa se faca auzita si sa reusim sa schimbam cu adevarat ceva. Reusitele individuale nu sunt suficiente, tocmai de aceea este nevoie sa ne unim fortele pentru o schimbare fundamentala a turismului romanesc. Mai jos, atasez scrisoarea pe care am trimis-o catre FIHR.
„Eu sunt Radu Fusea, fondatorul platformei Travlocals.com si al proiectului Wildventure Romania. De aprox. 3 ani m-am dedicat full time acestui segment, timp in care am muncit de dimineata pana seara, de multe ori fara weekend-uri libere sau vacante. Am o viziune pe care voi face tot posibilul sa o implementez prin proiectele mele: “Primul pas, calitate, apoi, cantitate”.
Pe toate canalele mele de comunicare am facut inteleasa ideea ca incerc sa curat Romania de kitsch. Din postura actuala am destul de putine parghii ca sa pot avea rezultate remarcabile. Singura pista pe care o pot aborda este puterea exemplului de bune practici.
Cred ca suntem cu totii de acord ca Romania are un potential turistic imens, dar care a fost neexploatat sau exploatat haotic. Zone cu peisaje pitoresti, cu traditii si obiceiuri conservate de secole, au fost sever contaminate de turismul de prost gust, care atrage cel mult un segment specific de clienti, pe care nu ar trebui sa ne axam. Blocuri de beton inghesuite, care mai de care mai pestrite, au facut ravagii in mare parte din zonele de referinta ale turismului romanesc (ex:i Piscul Negru – Transfagarasan).
Aceasta “ministatiune”, ca multe altele, este aproape parasita pentru ca odata cu deschiderea granitelor, pretentiile turistilor au evoluat, iar proprietarii de pensiuni lipsiti de educatie si bun gust au ramas cu impresia ca in Romania nu se poate face turism. Din pacate, asa s-au distrus majoritatea zonelor cu peisaje de basm.
Cum ar fi trebuit si ar fi putut sa arate?
Asadar, este clar ca fara educatie si norme arhitecturale strice in zonele turistice, vom continua sa le distrugem si sa anulam tot potentialul acestei tari. Avem si noi proiecte ca cel de mai sus, dar sunt izolate intr-o mare de kitsch, ceea ce consider a fi cel mult satisfacator.
Eu am decis ca prin intermediul proiectelor mele sa nu promovez acest tip de turism dezastruos. Taindu-i gurile de alimentare, consider ca ii voi descuraja si pe altii sa investeasca in astfel de proiecte. In schimb, le sustin cu toate resursele pe cele care merita. Eu am ales sa fac acest compromis, munca mai multa, bani mai putini. Nu stiu daca am creat doar o bula, dar cu siguranta am creat un exemplu de la care se poate pleca.
Pe de alta parte, sunt constient ca si cei care au apucat sa investeasca fara educatie trebuie ajutati. Dar prin a-i ajuta nu inseamna sa perpetuam greselile, ci sa-i facem sa inteleaga ca este nevoie sa treaca la nivelul urmator.
6 pasii care consider ca trebuie urmati
1. Stoparea constructiilor haotice si permiterea dezvoltarii sanatoase
Normele arhitecturale trebuie reglementate de specialisti in zonele cu potential turistic ridicat. Cunosc cazuri care nu primesc autorizatie sa faca un glamping in zona montana, pe motiv ca nu se incadreaza in specificul locului, dar se emit autorizatii pentru toate constructiile aberante, considerate de autoritatile locale adevarate capodopere.
Cum arata un glamping din Romania? Cu ce deranjeaza natura sau specificul locului?
Foto: Sunrise Glamping Retreat
Atata timp cat va ramane la latitudinea autoritatilor locale din zonele cu potential turistic cine si ce are voie sa construiasca, va fi dezastru.
Foto: Agoda.com
Aceasta nu este singura aberatie legislativa. PUZ-urile trebuie refacute. Este inadmisibil ca intr-o anumita zona montana sa ai intravilan la maxim 50 m de drumul principal, in conditiile in care terenurile au suprafete mari si pot permite o dezvoltare aerisita. Asta inseamna sa faci o insiruire de case haotice la drum, niciuna dintre ele nemaioferind peisaj pentru ca fiecare va vedea betonul celui din fata lui. Este adevarat ca pentru localnici peisajul a contat prea putin, in comparatie cu accesibilitatea, dar multi dintre ei ar fi putut trai bine din turism daca ar fi existat viziune.
Sunt o multime de terenuri unde poti dezvolta proiecte superbe, dar in Romania e aproape imposibil sa construiesti in zone in care peisajul aduce o valoare incontestabila. Regulile trebuie schimbate radical in astfel de zone, dar pentru a le schimba este nevoie de oameni competenti care sa se asigure ca nu vom sufoca natura cu beton de prost gust. Unde sa gasim acesti oameni competenti cand toate numirile sunt facute politic, iar in politica numai de competenta nu poate fi vorba?
Investitorii mici din turism au inceput sa fuga de zonele renumite, ultra-aglomerate, prost dezvoltate, preferand, in schimb, zone izolate, cu potential turistic mai mic, dar care si-au pastrat puritatea. Turistii au inceput sa se indrepte catre origini, cautand locuri retrase. Cu atat mai mult, in contextul pandemiei actuale, cred ca aceasta va fi directia de dezvoltare, chiar daca trendul incepuse deja de cativa ani.
Astfel, nu-i de mirare ca numeroase complexuri turistice din zone freventate odinioara din lipsa de alternative, in care s-au investit sute de mii de Euro, se indreapta catre faliment, iar alte proiecte noi, cu investitii mult mai mici, dar facute cu cap, intorc venituri mult mai mari, in zone de care n-a auzit nimeni.
2. Consultanta din partea arhitectilor pentru cei care au apucat deja sa construiasca haotic pentru a remedia ce se mai poate
Chiar se pot face minuni. Aveti exemple in emisiunea “Visuri la cheie” sau pe site-ul Adelei Parvu. Folosirea materialelor ecologice, fara plexiglas, inox si tot felul de table. O paleta restransa de culori. Respectarea specificului local. Astea sunt doar cateva idei, dar cu siguranta un arhitect poate propune mai multe.
Trebuie sa vedem cine poate plati serviciile arhitectilor respectivi (poate unii se ofera voluntari) si eventual daca se pot atrage fonduri pentru renovari controlate. Daca toata treaba asta este lasata in grija administratiei locale, acolo unde e orice, numai competenta nu, nu cred ca se va rezolva ceva. Nu trebuie lasat la latitudinea lor cine si cum are voie sa construiasca.
Priviti cum arata cele doua panorame. Prima este din Corbi, Arges, zona cu potential turistic ridicat, in care s-a construit haotic (de la sol situatia se vede mult mai rau), a doua, Mesendorf, zona cu potential mai mic din punct de vedere al peisajului, dar exploatat la maxim prin restaurarea constructiilor vechi. Unde credeti ca turismul este zero si unde se inghesuie strainii? Ati ghicit, in Corbi e zero.
3. Definitivarea unui standard de bune practici in turism. Beneficii pentru cei care le respecta.
Mai intai, trebuie sa convenim asupra unui ghid pe care il consideram sanatos pentru viitorul turismului romanesc, pe parte de sustenabilitate. Vorbesc aici de un ghid strict, care sa nu lase loc de interpretari.
Aveti un exemplu de ghid mai jos.
Probabil ca nu va putea fi impus, dar cei care il respecta pot fi sprijiniti de stat prin reduceri de taxe pentru o perioada de timp, de exemplu. Asa am accelera procesul de curatare. Cu toate astea, este dovedit faptul ca beneficiile urnesc mult mai greu lucrurile decat sanctiunile.
Scopul trebuie sa fie acela al imbunatatirii si nu al concluziei ca de fapt e respectat deja de toata lumea. Practic, noi trebuie sa fortam oamenii sa avanseze cu adevarat si nu sa le oferim un certificat care sa-i ajute doar sa creasca tarifele. Prea mult timp ne-am crezut buricul Europei, fiind de fapt la coada. Daca vom continua asa, ne vom minti singuri si ne vom afunda in noroi.
Proiectele mele sunt foarte selective in privinta serviciilor promovate (toti trebuie sa respecte criterii de calitate si autenticitate – eu le evaluez pe toate).
Eu, ca privat, inainte sa decid daca inchei sau nu un contract, analizez foarte atent partenerii. Nu am reusit sa fac un sablon. Daca l-as face, pentru a nu lasa loc de interpretari, probabil ar fi atat de strict incat foarte putini l-ar putea indeplini. Datorita selectiei pe care o fac, proiectele mele au inceput sa fie urmarite de majoritatea redactorilor sau jurnalistilor. Astfel, partenerii primesc mult mai mult decat achita, intrucat multi dintre ei sunt preluati in reportaje tv sau in presa online. Acesta este un exemplu de beneficiu colateral, primit in plus de cei care aleg calea turismului de calitate.
Partenerilor mei le recomand si diverse ghiduri pe care le-am redactat personal, un exemplu fiind acesta:
4. Stoparea degradarii cladirilor de patrimoniu (a conacelor, castelelor, caselor boieresti si a caselor traditionale)
Trebuie urmat modelul fundatiilor din Transilvania, care au restaurat complet sate intregi si le-au facut sa arate la fel ca in urma cu un secol sau mai bine. Aceleasi idei au fost preluate si de localnici care au facut la fel la randul lor. Acolo se face turism de calitate si sunt atrasi multi straini, chiar daca peisajele nu sunt la fel de spectaculoase precum in zona Bran-Moieciu sau cu Valea Prahovei, de exemplu. O cladire cu istorie, in jurul careia poti construi o poveste, are o valoare incomparabila cu cea a unei cladiri noi, care mai este si de prost gust.
Nu doar fundatiile pot face asta, ci si autoritatile locale se pot implica sau pot atrage investitori care sa aiba initiative similare, oferindu-le diverse facilitati si uitand de clasicele spagi si bete-n roate.
5. Trebuie dezvoltata inteligent infrastructura
Toate zonele cu potential turistic ridicat trebuie legate de orasele mari prin cai rapide de transport (rutiere sau feroviare). Bucovina este o zona superba, dar este izolata, departe de marile orase. Proiectele turistice laudabile practica tarife direct proportionale cu serviciile oferite, dar Suceava si Botosani (orasele mari din vecinatate) nu sunt suficient de dezvoltate economic pentru a sustine acest gen de turism. De la Suceava la Bucuresti sunt 400 km, distanta ce ar putea fi parcursa in 3 ore jumate cu autoturismul si aprox. 2 h cu un tren de viteza medie. Astfel, toate orasele mari de pe ruta respectiva ar putea fi conectate la turismul din Bucovina.
De asemena, Maramuresul este izolat. Din Bucuresti pana in Transilvania pierzi o zi pe drum, dus/intors. Practic, pentru turismul de weekend bati sute de km ca sa te odihnesti o zi, nu-i de mirare ca nu prea ii bate nimeni. De asta se face doar turism sezonier. Nu o sa-si ia nimeni concediu ca sa mearga in inima Transilvaniei in Noiembrie sau Februarie, iarna nici atat.
Pe de alta parte, trebuie sa ne asiguram ca zonele pitoresti sunt conservate, sa nu le betonam haotic la nivel de infrastructura, doar de dragul de a sifona banii de la bugetul statului.
6. Trebuie sa investim in marketing de calitate atat la nivel de tara, cat si la nivelul proiectelor individuale
De cand am lansat proiectul Travlocals.com am descoperit proiecte superbe, cu investitii mari, dar care nu acordau importanta marketingului. Poze neclare, cu telefoane de slaba calitate, dezordine, etc. Oamenii trebuie sa inteleaga ca nu se pricep la orice, dar o pot face onorabil daca studiaza. In cazul in care nu au timp, ii sfatuiesc sa apeleze la profesionisti.
Este pacat ca o investitie de zeci sau sute de mii de euro sa fie penalizata de un marketing prost facut sau inexistent. Pentru business, serviciile tale trebuie sa arate mai bine in online, decat in realitate pentru ca altfel clientul nici nu va mai ajunge la tine sa-i demonstrezi cat de multe ii poti oferi.
Romanii nu au inteles inca puterea marketingului si inca mai considera ca totul merge de la sine.
Concluzie: Nu, nu stam bine deloc
Nu putem spune ca daca noi, reprezentand cazuri izolate, facem lucrurile ca la carte, de restul nu ne mai intereseaza. Restul vor oferi servicii de proasta calitate, al caror renume ne va afecta pe toti sau vor intra in faliment si vor lasa in urma cladiri darapanate si peisaje dezolante.
Analizand toate imaginile atasate, ganditi-va bine in care Romanie v-ar placea sa traiti si sa investiti, iar daca sunteti de aceeasi parere cu mine trebuie sa ne gandim cum putem conserva rapid ce ne-a mai ramas si care sunt caile de remediere a ceea ce s-a stricat deja.
De cand am lansat proiectele Wildventure Romania si Travlocals.com am primit sute de mesaje prin care oamenii imi spuneau ca nu stiau ca pot gasi in Romania asa ceva. Probabil calatoreau mult mai departe si cheltuiau mult mai mult pentru astfel de servicii.
Din pacate, in Romania au murit multe proiecte de calitate din lipsa de finantare pentru ca la ora actuala calitatea nu are un volum care sa poata finanta astfel de initiative. Nici cu educatia nu consider ca stam mai bine, astfel ca este nevoie de eforturi sustinute pe timp indelungat. Dar daca vom avea un plan bine pus la punct si vom taia raul din radacini, cred ca vom reusi sa schimbam lucrurile in cativa ani.
Exemplul orasului Oradea ar trebui sa ne dea incredere ca se poate.
Daca ai o afacere in turism si rezonezi cu acest articol, poti veni cu sugestii direct catre FIHR.
Articolul ascunde un optimism exagerat, cel puțin pt următoarea suta de ani.
Saracia de secole a zonelor extracarpatice, deci turcii împreună cu comunismul sunt baza dezastrului. Unde e saracie e și lipsa de educație și cultura.
La Corbi e un dezastru. Insa potențialul nu e tocmai grozav, altitudine modesta și un singur obiectiv turistic, manastirea, care acum câțiva ani era batjocorita de localnici cu geamuri și uși de termopan. Țăranii de azi sunt zero la bun gust, trăind mai ales din tăierea padurilor și munca de jos în vest. Ce tradiții pot coexista cu casoaiele alea de neam prost? Ce turism poate face un ascultător de manele?
Nu sunt cu nimic peste „palatele” țigănești, ba chiar o calamitate pt proprietari căci acolo și-au îngropat inutil munca de o viata. Dar sunt prea prosti sa înțeleagă acest adevăr.
Dezastrul este la fel de grav în orașe, majoritatea fiind distruse în anii 70-80. A se compara imaginile interbelice din Rm Vâlcea, Ploiești, Galați, Iași, Suceava cu țigănia de acum.
O alta mizerie, la Cetățeni Argeș, manastirea rupestra sora a celei de la Corbi.
Similar la Namaiesti. Ranca, Straja, alte porcării.
Muntenia și Moldova cu excepția unei benzi subțiri în zona subcatpatica sunt zero, fără păduri, fără orașe, cu sate ca niște maghernite.
Singura soluție este creșterea niv de trai și a infrastructurii (autostrazi) în paralel cu scăderea populației, pt ca aprox 50% din teritoriu este lipsit de resurse inclusiv de potențial turistic.
Trebuie demolat totul și reconstruit.